Ancadramente Ferestre

Ce schimbă un ancadrament pe o fațadă

Ferestrele sunt găurile din perete. Fără nimic în jurul lor, arată exact ca niște goluri, oricât de bine ar fi tencuită casa.

Ancadramentul le încadrează și le transformă în element de compoziție. Umbra pe care o aruncă profilul la soare este cea care face diferența: fereastra capătă adâncime și se citește de la distanță, nu doar de lângă perete.

Are și o consecință practică. Marginea reliefată abate apa care se scurge pe perete în jurul golului, în loc să o lase să intre în rostul dintre tâmplărie și tencuială.

Ce lățime alegi pentru fereastra ta

Regula de proporție este simplă și se încalcă des: profilul se raportează la fereastră, nu la perete.

La o fereastră obișnuită de apartament sau de casă parter, un profil între 100 și 120 mm lățime încadrează echilibrat. Sub 80 mm, rama devine o dungă subțire care nu se vede de la stradă.

La ferestre mari, de tip panoramic, un profil îngust arată nepotrivit. Acolo se merge peste 140 mm, altfel rama pare că nu ține golul.

Dimensiunile scrise în denumire sunt în milimetri: lățimea profilului, ieșirea din perete și lungimea bucății. Ieșirea decide cât de pronunțată este umbra. Sub 30 mm efectul este discret, peste 60 mm devine marcat.

Rama completă sau doar pe laterale

Nu orice fereastră se încadrează pe toate cele patru laturi.

Varianta completă înconjoară golul de jur împrejur și este cea mai vizibilă. Cere însă ca partea de jos să se potrivească cu solbancul deja existent, altfel apar două elemente care se suprapun.

Varianta pe trei laturi lasă partea de jos solbancului și este cea mai frecventă în practică. Profilul coboară pe lateral și se oprește deasupra pervazului.

Există și situații în care se marchează doar partea de sus, cu un fronton, iar lateralele rămân simple. Funcționează pe fațade unde vrei accent doar pe câteva ferestre.

Cum se leagă cu restul fațadei

Ancadramentul nu se alege izolat de celelalte profile.

Dacă pe fațadă există un brâu orizontal, el trece de obicei prin dreptul ferestrelor. Cele două profile trebuie să se întâlnească logic: fie brâul se oprește în ancadrament, fie continuă peste el la aceeași grosime. O intersecție rezolvată din tăiere aproximativă se vede imediat.

La fel și la colțul casei. Dacă fereastra este aproape de muchie, verifică din desen dacă mai rămâne loc pentru profil sau dacă acesta ajunge lipit de coltar.

De cât material ai nevoie

Bucățile standard sunt de 2000 mm.

Pentru o fereastră de 1,2 x 1,4 metri, încadrată pe trei laturi, ai nevoie de aproximativ 1,2 metri sus și de 2 x 1,4 metri pe lateral, deci circa 4 metri liniari. Asta înseamnă două bucăți, dar tăierile în unghi de la colțurile de sus consumă din ele.

Calculează fereastră cu fereastră, adună totul și adaugă 10% rezervă. La case cu multe ferestre identice, resturile de la una se pot folosi la alta, dar numai dacă le planifici dinainte.

Ce verifici înainte să comanzi

• Dacă profilul se montează peste termosistem sau pe perete tencuit, pentru că grosimea totală se schimbă.
• Dacă ieșirea din perete lasă suficient loc pentru deschiderea ferestrei, mai ales la cele batante.
• Dacă există piese de colț sau accesorii pentru modelul ales, care scutesc tăierea în unghi.
• Dacă solbancul existent se potrivește cu lățimea aleasă sau trebuie schimbat și el.

Montajul se face pe perete termoizolat, cu adeziv pentru polistiren, urmat de armare cu plasă, tencuire și vopsire cu vopsea de fațadă. Profilul lăsat nevopsit se murdărește repede și își pierde din contrastul pentru care l-ai pus.